
Compromisurile şi frustrările rod sufletele. Le sfărâmă şi le putrezesc ca nişte viermi soioşi.
Şi sufletele se zbat în răstimpuri. Când sunt încă vii...
Stropii sunt mari şi reci, iar vântul mi-i picură în oase.
Ploaia nu spală. Nici fluviile. Nici mările. Aş fi vrut să mă nasc din apă. cu sufletul fluid şi gândurile valuri. cu trupul de nisip şi inima de calcar. Să mă întorc în apă şi ea să-mi prelingă în vene uitarea ..............................................................
...............................................................................................................
Dar ploaia îmi dă frisoane. şi trezeşte în mine elanuri aţipite.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu