....scriu inceputuri de fraza si sterg. Nu-mi pot duce gandurile la bun sfarsit. Nu-mi pot articula starile in cuvinte. E ca un soi de carusel al senzatiilor care ma dezorienteaza... ca si cand interioarele mi se confunda cu exteriorul si nu reusesc sa fac diferenta intre ce imi apartine, ce e imprumutat, ce e mimat si ce e strain de mine....

Ma delas unei molcomiri la care tanjeam de prea mult. Un fel de ceata deasa, hipnotica si calduta care imi amorteste nervii si imi narcotizeaza mintea. Sunt rare perioadele in care traiesc atat de jos si de simplu. Doar incordarea muschilor si oboseala oaselor imi aminteste de tumultul de dinainte de vreme...

Ca un piton care isi digera lent prada,